La Patrie dal Friûl
Dicembar 2025
Dicembar 2025 |||| L’EDITORIAL. I taramots che no si viodin / L(INT) AUTONOMISTE. La unitât regjonâl e je une flabe par fruts çondars / PAGJINE 2 – GLOSSARI DE SOSTIGNIBILITÂT. Rigjenerazion naturâl – Rinaturalizzazione – Rewilding / INT DI CJARGNE. “Tornâ a Darte”: une opare musive par ricuardâ la poete Gina Marpillero / PAGJINE 3 […]
Sport… che ti trai! in Vile
L’autôr Francesco Tonizzo al dialoghe cul diretôr da ‘La Patrie dal Friûl’ Walter Tomada. Si viodin a Vile Manin di Passarian ai 21 di Novembar dal 2025 aes sîs sore sere. A intervegnin: MARIO ANZIL Vicepresident e Assessôr regjonâl ae culture e al sport; ANDREA MARCON President Regjonâl dal CONI; DANIELE PUNTEL President de “Associazion […]
Novembar 2025
Novembar 2025 |||| L’EDITORIAL. La politiche e scancele la “cuistion furlane” / L(INT) AUTONOMISTE. La lezion de nestre biele zoventût / PAGJINE 2 – METEO FUFIGNIS. Autun, stagjon di ploiis e montanis, fueis e cjastinis / INT DI CJARGNE. I Savôrs di Malghe de famee Petris, presidi Slow Food / PAGJINE 3 – MESTRIS. Par […]
Libri “Sport… che ti trai!” a Vile Manin
WALTER TOMADA INCONTRE L’AUTÔR FRANCESCO TONIZZO, a Vile Manin di Passarian ai 21 di Novembar 2025 aes sîs sore sere. A intervegnin: MARIO ANZIL Vicepresident e Assessôr regjonâl ae culture e al sport; ANDREA MARCON President Regjon Friûl – Vignesie Julie dal CONI; DANIELE PUNTEL President de “Associazion Sportive Furlane”; ANDREA VALCIC President de “Clape […]
4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin.
4 DI NOVEMBAR conference
4 DI NOVEMBAR, MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât. Conference di Ferruccio Tassin. Martars ai 4 di Novembar 2025. Vicolo Sillio 4 Udin – aes 6 sore sere.
In cusine par cirî la misure di dutis lis robis, spieli perfet de armonie universâl
Fabula fertur: l’Homo Furlanus, soredut il mascjo de specie, no si impace di cusine. Probabilmentri la sô antighe lidrîs di cjaçadôr, testemoneade di cetancj reperts archeologjics de Ete preistoriche inte nestre regjon, lu sburte a sta lontan dai fornei. Il so compit al è chel di copâ la bestie, puartâle cjase sù pe schene, lassant […]
I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […]
Marisa Moretti, Faliscjis, contis ator dal fûc, Pasian di Prât, s.d.
“Poben sarès ore di lâ tal jet, fruts, il fûc si sta studant e son chestis ultimis faliscjis ch’a emplin di lusôr la gnot. Ma prin di lâ a durmî, us vûl contâ incjimò une storie. Certi’ storiis si puedin contâ dome di gnot. Certi’ storiis no an fin e no an inizi, si puedin […]
Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […]